De la Gaza la Ucraina și dincolo de ele, victimele colaterale sunt adesea civili nevinovați. Dar ce spune legea internațională despre acest lucru și cine o mai aplică? Este doar una dintre întrebările care și-au căutat răspuns la conferința internațională organizată, joi, 29 mai 2025, de Crucea Roșie Română, în parteneriat cu Universitatea Națională de Apărare „Carol I” și Academia de Poliție „Alexandru Ioan Cuza”.

La Senatul României, experți și lucrători umanitari din domeniul promovării și respectării dreptului internațional umanitar și-au dat întâlnire pentru a pune în discuție tot mai desele încălcări ale regulilor războiului și ale normelor dreptului internațional umanitar. Invitați din organizații și instituții de prestigiu din România și din străinătate – Comitetul Internațional al Crucii Roșii (ICRC), Federației Internaționale a Societăților de Cruce Roșie și Semilună Roșie (IFRC), Înaltul Comisariat al Națiunilor Unite pentru Refugiați (UNHCR), Universitatea Națională de Apărare „Carol I”, Academia de Poliție „Alexandru Ioan Cuza”, Senatul României, Crucea Roșie Română, Crucea Roșie Ucraineană, Crucea Roșie Britanică, Departamentul pentru Situații de Urgență – au reiterat necesitatea respectării normelor dreptului internațional umanitar pentru protejarea vieții civililor, personalului medical și voluntarilor implicați în misiuni umanitare.

Mai are dreptul internațional umanitar forța de a proteja vieți?

Societățile Naționale de Cruce Roșie și Semilună Roșie, împreună cu Comitetul Internațional al Crucii Roșii și Federația Internațională a Societăților de Cruce Roșie și Semilună Roșie, depun eforturi susținute pentru protejarea vieții și demnității civililor afectați de conflicte armate. Prin dialog umanitar și acțiune neutră, imparțială și independentă, Crucea Roșie Română promovează respectarea normelor dreptului internațional umanitar și cere tuturor părților implicate în conflicte să le respecte.

Dar ce putere mai are dreptul internațional umanitar în contextul actual, când omenirea se confruntă cu peste 120 de conflicte nemiloase?

„Dreptul internațional umanitar nu este un exercițiu teoretic, ci o necesitate practică și umană”, a declarat Camelia Șucu, președintele Crucii Roșii Române. „Regulile impuse sunt simple, în esență, dar foarte clare. ele nu pot opri războaiele, dezastrele, calamitățile, dar pot limita suferința și salva vieți. În mijlocul tragediilor, aceste reguli devin singurele repere care mai pot proteja vieți, care pot păstra demnitatea umană și menține un licăr de umanitate, în cele mai întunecate circumstanțe”, a adăugat președintele organizației noastre.

Denise Duran, șeful delegației regionale a ICRC, a menționat conflictul armat de la granița României, dintre Ucraina și Rusia, subliniind necesitatea continuării misiunii umanitare a Crucii Roșii.

„Există speranțe pentru o încetare a focului și alte acorduri, dar există, de asemenea, o îngrijorare că acest conflict va persista și că mai multe riscuri se vor extinde dincolo de Ucraina. Indiferent ce ne rezervă viitorul, Mișcarea de Cruce Roșie este acolo pentru a asista și proteja persoanele afectate de crize și conflicte. Societățile Naționale de Cruce Roșie sunt acolo pentru a acționa ca auxiliare umanitare ale autorităților publice în perioade de criză”.

„Dreptul internațional umanitar face apel la partea aceea din noi care încă mai este umană, care încă iubește viața, care încă iubește binele și adevărul și eu cred că niciodată nu trebuie să ne ascundem în spatele pretextului că violența brutală este mult prea puternică într-o anumită epocă și ar fi fără sens să te împotrivești”, spune conf. univ. dr. David Ungureanu. „Din păcate, nu s-a spus prea des că este necesară pacea sau că adevărul nu este zadarnic, iar în contextul actual marcat de teamă, de distrugere, de masacre, de crime, o parte importantă din ceea ce înseamnă pace, adevăr și justiție are și un nume, dreptul internațional umanitar”, a concluzionat acesta.

Rolul Crucii Roșii Române în promovarea DIU

Adrian Halpert, directorul general al Crucii Roșii Române a amintit că România și-a asumat să respecte și să protejeze normele de drept internațional umanitar cuprinse în Convențiile de la Geneva, inclusiv în ceea ce privește infrastructura digitală critică de importanță civilă. Totodată, s-a angajat să colaboreze cu sistemul privat în prevenirea atacurilor cibernetice împotriva sistemelor umanitare și să instruiască populația în legătură cu riscurile implicării neintenționate în acțiuni digitale ilegale și periculoase.

„Crucea Roșie Română joacă, în aceste angajamente, un rol dublu: de partener al autorității publice în diseminarea dreptului internațional umanitar și de punte între instituțiile statului și realitățile comunității. Prin proiecte educaționale, prin activitatea Comisiei naționale de drept internațional umanitar, prin formarea voluntarilor noștri și prin colaborarea cu mediul ministerial putem aduce normele umanitare acolo unde contează, și anume în conștiința publică”, a declarat directorul general al Crucii Roșii Române.

Societățile Naționale de Cruce Roșie și Semilună Roșie, împreună cu Comitetul Internațional al Crucii Roșii (ICRC) și Federația Internațională a Societăților de Cruce Roșie și Semilună Roșie (IFRC), depun eforturi susținute pentru protejarea vieții și demnității civililor afectați de conflicte armate. Prin dialog umanitar și acțiune neutră, imparțială și independentă, Crucea Roșie Română promovează respectarea normelor dreptului internațional umanitar și cere tuturor părților implicate în conflicte să le respecte.